Relatii la distanta

Sa luam o relatie ok..in care amandoi chiar tin unul la celalalt dar nu au posibilitatea sa se intalneasca..telefonul si internetul sunt singura lor modalitate de a comunica. Le folosesc foarte mult si se simt bine.. Trece ceva timp, parca nu mai vorbesc sasa de mult, dar e bine. Inca vorbesc, inca isi spun unul celuilalt “Te iubesc”, se alinta ca inainte si continua fericiti.. Dar trece timpul, si trece..si ei se racesc din ce in ce mai mult pana cand ajung la gelozii inimaginabile, certuri si reactii nedorite.. Nu mai sunt ce erau odata. Nu se mai recunosc, si-ar dori amandoi sa o ia de la capat dar stiu ca nu se mai poate.. Ca intre ei tot ce a ramas este amintirea. Nici macar prieteni nu pot ramane…durerea ar fii prea mare. Si amandoi raman pe cont propriu, fiecare pe drumul sau, fiecare cu ce i-a ramas. Bineinteles ca sufera..nu mai este niciunul din ei la fel..incearca sa treaca peste toate cu ochii inchisi si aproape reusesc. Cand intr-un final isi vad de vietile lor, dau unul de celalalt..si nu pe internet, nu la telefon…in realitate. Nu le vine sa creada, parca viseaza. Niciunul nu stie ce sa faca, amandurora le este frica sa faca primul pas. Brusc, unul din ei sare in bratele celuilalt. Isi doresc ca acel moment sa dureze o vesnicie… Dar parca nici nu trece o secunda si nu mai sunt aproape. Focul dragostei lor este iar fierbinte, nu mai conteaza nimic. Si istoria se repeta, fiind din ce in ce mai dureroasa.